1 An dupa si cateva constatari

Pe nesimtite a trecut anu’  de cand am venit aici, cu dorinta de a descoperi cat mai multe despre Italia.

Cum a fost ? Frumos, pentru ca am avut parte de foarte multe emotii, dar si destul de greu.

Ce am invatat despre Italia si italieni in acest an: ca tara si cetatenii ei te cuceresc instant daca vii intr-o vacanta, dar ca lucrurile se schimba destul de mult daca stai cateva luni aici.

Italiana este simpla pentru noi romanii?

Partial adevarat. Desi o studiasem un pic pe cont propriu inainte de a veni aici si  intelegeam 80% din ceea ce se discuta, mi-am imaginat inainte de a ajunge ca va fi just a matter of weeks pana cand voi reusi sa o vorbesc fluent. Ei bine nu a fost deloc asa. Este adevarat ca nivelul de baza poate fi foarte usor atins si te poti face inteles rapid chiar dupa 2 saptamani, ceea ce cu siguranta reprezinta un avantaj fata de alti straini, insa pentru a vorbi italiana la un nivel mai mult decat decent iti trebuie cel putin 1 an, si asta daca studiezi. Gramatica si vocabularul nu sunt dificile, avand in vedere background-ul lingvistic comun, insa sunt niste reguli pe care va trebui sa le inveti. Dificultatea mea majora in acest moment o reprezinta  pronuntia si intonatia, aspecte ce conteaza extrem de mult.

Daca vrei sa vorbesti italiana ca un italian ar trebui sa studiezi si exersezi pronuntatia si intonatia, desi e posibil sa ti se para un pic exagerat modul lor foarte ‘melodios’ de a pronunta cuvintele.

Small talk makes world go round

Probabil ca zicala a fost inventata aici. In Italia small talk este extrem de important si nu se limiteaza la colegi de serviciu, de scoala sau vecini, ci se aplica in toate situatiile unde 2 sau mai multe persoane stau la mai putin de 2-3 m distanta: in bar, tren, restaurant, plaja, strada, supermarket oriunde. Cu cat te deplasezi inspre sud cu atat acest small talk este mai prezent. Mi s-a intamplat de cateva ori sa cred ca oamenii care discutau in magazin la coada sau in bar sunt prieteni apropiati, judecand dupa subiect sau detaliile discutiei si sa aflu cu surprindere ca doar ce se cunoscusera.

Daca vii din Romania unde oamenii sunt un pic mai rezervati micile discutii ti se pot parea amuzante la inceput, enervante cand amicul cu care esti se intinde 20 de min la small talk cu necunoscuti sau invazive cand necunoscuti te intreaba dupa nici 30 de secunde: unde lucrezi si cat castigi. Ca turist insa sunt faine si te fac sa te simti foarte bine primit. Cu cat te muti inspre nord lucrurile se schimba, iar micile discutii sunt mai rar intalnite.

 Mancarea si mesele in familie sunt sfinte

Avand in vedere cata importanta dau ingredientelor, prepararii lor si mancarii nici nu este de mirare aprecierea de care se bucura bucataria italiana peste tot in lume. Stilul de gatit romanesc: o oala de ciorba, una de sarmale, ardei umpluti sau orice alta mancare greoaie, gatite sa ajunga pentru o saptamana, este de neconceput in Italia. Aici absolut totul se gateste pe moment: pranz sau cina. In cazul in care ramane mancare, evident ca nu se arunca, ci se mananca a 2a zi, insa sunt exceptii.

Masa in familie dureaza de la 2 la 5 ore este extrem de importanta si este un prilej de socializare. Daca eu fusesem crescuta pe principiul: la masa se mananca, nu se vorbeste, a lua parte la o masa de genul acesta era la inceput obositor pentru mine. Pentru ca familia este extrem de importanta, de cele mai multe ori rudele locuiesc destul de aproape una de cealalta: acelasi oras sau regiune si profita din plin de asta pentru a se intalni frecvent.

Diferentele intre tinerii nostri si tinerii lor

Obisnuita sa vad, printre prietenii mei, tineri de 20 – 22 -25 de ani care au joburi  bune si cu responsabilitati, am ramas un pic surprinsasa observ ca aici nu esti luat in serios ca tanar. Nu ma mira, avand in vedere faptul ca foarte multi ajung sa termine facultatea in jurul varstei de 28-30 de ani, urmand sa inceapa cautarea unui job serios dupa aceea. Pana atunci sursele de finantare sunt parintii sau cate un job sezonier. Italia are un somaj alarmant in randul tinerilor, peste 25%, iar cei norocosi sa aiba totusi un job in 90% din cazuri este vorba de unul necalificat. Toate acestea duc  la o maturizare mult mai tarzie in randul tinerilor si la acceptarea unanima a intarzierii acesteia. Iar cel mai important, sintagma tanar defineste o persoana pana in 35 de ani.

 Nepotismul si relatiile

Si totusi ai reusit sa termini facultatea si vrei sa-ti cauti de lucru in domeniul studiat. Ce ai de facut:
– vezi daca ceea ce ai studiat are cautare pe piata muncii. Este rationamentul pe care ar trebui sa-l faci inainte de a incepe facultatea, dar aici lucrurile functioneaza dupa alte reguli
– daca esti din sudul tarii urmatorul pas este sa te muti in nord
– pe cine cunosti?

Foarte putin conteaza ce stii sa faci, cat de istet esti in comparatie cu cine iti pune o pila pentru un job. Mai sunt si exceptii, insa de cele mai multe ori joburile se dau pe pile. Procentele variaza intre nord si sud, insa ‘recomandarile’ exista peste tot. Nu degeaba este tara unde pana de curand exista o lege ca atunci ca unul dintre parinti iese la pensie postul respectiv i se cuvinea unuia dintre copii. Crazy, I know!

Cred ca fiecare punct merita sa fie detaliat si o voi face cu alta ocazie!

4 thoughts on “1 An dupa si cateva constatari

  1. Spui ca mancarea se gateste pentru fiecare masa. In ce familii? Lucreaza amandoi sotii? Au bucatareasa cumva? Mi-e greu sa cred ca vine femeia acasa seara pe la 6 de la serviciu si se apuca de gatit, iar masa dureaza 2-5 ore! Poate masa de duminica de la pranz.
    Si la noi in familile numeroase din sate se mai practica masa duminicala cu copiii si nepotii veniti in weekend din oras, mai ales ca tot la doua saptamani ba e o sarbatoare religioasa, ba o aniversare in familie. Si se gateste pe loc si se cam mananca in ziua aia tot.
    E posibil sa fie mai traditionalisti italienii, mai ales prin sud, dar pana la urma, peste tot, in Italia sau Romania, o femeie ce munceste si la serviciu si acasa e doar o femeie obosita, nu un supraom.
    Eu am remarcat, peste tot unde am fost in Italia, ca pietele lor se inchid pe la 13-14-15. Pai, cand vine femeia de la serviciu, nici nu mai are rost sa treaca prin piata. Deci, cum?

    Cred insa ca felurile lor de mancare sunt mult mai simple, se pregatesc rapid. Cel putin asa-mi spunea cineva mers la munca acolo, despre Toscana.
    Despre ce regiune vorbesti, totusi?

    • Dap, cam asa stau treburile, fie ca muncesc amandoi sotii sau doar unul. La ei nu exista conceptul de gatit pentru 2-3-4 zile, e ceva ce nu prea vei intalni in Italia. Se gateste dupa ce se vine de la serviciu, indiferent ca gateste femeia sau barbatul, dar depinde de regiune: in sud unde sunt foarte traditionalisti de obicei sotia preia toate treburile casnice inclusiv gatitul, insa in centru si nord situatia se mai schimba si contribuie ambii soti la gatit si treburi casnice. Pana nu ajungi sa stai cu ei nu iti dai seama cat de importanta este mancarea pentru ei, este fara exagerare cel mai important lucru, dupa familie, tocmai de aceea a manca gustos si proaspat este esential. Avantajul este, asa cum ai observat si tu, ca mancarurile lor sunt 80-90% foarte simplu de gatit si gustoase, de aceea isi si permit sa gateasca in fiecare zi totul proaspat. Ma indoiesc ca daca ar avea de facut ciorbe, tocanite, musacauri, sarmale si altele lucrurile ar sta la fel. Apropo de ce ziceai tu de piete: cumparaturile in 90% din cazuri nu se fac in piete, ci in supermarketuri.

      Masa de seara pentru ei este momentul in care toata familia se strange la masa, isi discuta ziua, isi fac planuri, comunica, de aceea chiar in cursul saptamanii nu e de mirare ca masa de seara sa dureze 1h. Mesele foarte lungi au loc in weekend, cand isi permit un moment de respiro si de cele mai multe ori au invitati la masa.

      Italia este extrem de variata si e greu sa spui ca lucrurile stau intr-un anumit fel, de cele mai multe ori trebuie sa te referi clar la o regiune, insa in ceea ce priveste mancarea nu exista loc de indoiala: iubesc mancarea buna si pentru asta fac chiar efortul de a o gati in fiecare zi. Pur si simplu nu exista alt mod de a privi mancarea pentru ei.

  2. super blog, super tara, foarte instructiv stilul tau de a scrie, o sa revin si sper sa nu pierzi entuziasmul

    Pana atunci iti mai dau posibile subiecte: in ce regiune esti, ce anume lucrezi, povesti din Italia neturistica…

    Cum din stilul in care scrii se vede ca esti o persoana cultivata, sunt tare curioasa ce oportunitati de lucru rezonabile exista pentru cei care vor o munca mai de soi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s